King Of Leon - Sex on fire
Asculta mai multe audio diverse
E atunci cand totul incepe cu o respiratie pronuntata pe gatul tau.
Si deodata simti ca iti doresti mai mult, tot mai mult, apoi te gandesti daca poti avea mai mult, dar gandul dispare intr'o secunda. Peretii ti se par muti, goi, reci, adevarate refugii pentru gandul tau fierbinte. Pentru ca sangele iti zvacneste in tample si mintea ta prefigureaza dorinte atat de ascunse, incat atunci cand ies la iveala rosesti, dar doar o clipa.
Intensitatea momentului creste. Vezi, auzi, simti; iti doresti. Vrei sa strangi, sa cuprinzi, sa intri, sa iesi, sa musti, sa mangai. Vrei tot ce ai in fata ta, dar nu ai stiut pana acum. Vrei sa ataci, vrei sa te lasi invins, vrei sa te daruiesti, sau vrei sa te pierzi. La inceput e totul despre tine...despre dorinta si nebunia ta, e vorba despre o dorinta egoista care se pierde atunci cand incepi cu prima atingere.
Uiti de toata lumea, iubesti, urasti in acelasi timp, esti insetat de trupul celuilalt. Orbesti, te lasi prada sentimentelor, momentului, incepi sa respiri sacadat, puternic, fierbinte. Nu stii daca asta e iubire, nu stii daca esti tu cel care musti din trupul celuilalt cu atata ardoare, nu mai stii de tine. Peretii, camera, patul, toate pastreaza un parfum vag al amandurora, un parfum de care nici nu stiai ca exista. E ceva complet nou, e ca si cum ai fi legat la ochi si obligat sa il prinzi pe celalalt in cateva secunde...
In goana ta nebuna, iti arunci ceasul, telefonul, hainele iti cad; oricum realitatea palpaie slab, singura amintire a ei este, poate, sangele fierband in tample. Si cand in sfarsit atingi, te pierzi, te pierzi in nestire si e ca un drog: devii dependent de atingeri, buze, cuvinte apasate, maini stranse puternic, delir.
Nu te saturi niciodata, timpul nu'ti ajunge, trupul nu ti se potoleste. Intotdeauna, te trezesti intr'o realitate difuza, respirand adanc, cu inima cenusa - amintirea focului de ieri. Si niciodata nu vei sti daca a fost iubire sau altceva, daca ai fost tu sau altcineva, niciodata nu vei distinge, doar simti.
Niciodata nu iti vei aminti tot ce s'a intamplat, decat ca intr'un vis, decat atunci cand vei simti persoana potrivita. Tu nu stiu, poate nu te va lasa orgoliul, dar trupul tau va sti cine este adevaratul celalalt.
Si acum iti simt atingerea puternica, buzele fierbinti, trupul cald. Toate dorindu'ma, muscandu'ma, avandu'ma.
miercuri, 12 ianuarie 2011
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
Hai sa pierdem timpul...
Cand n'ai sentimente, ti'e indiferent. Si uneori simt ca nu contez decat eu in camera mea si cana mare de cafea. Cateodata simt ca nu conteaza decat sa ma uit pe geam sa vad cum e afara si apoi sa trag perdeaua la loc.
Sunt momente in care nu am ceva mai bun de facut, sau nu am nevoie de mai mult. Sunt clipe in care nu'mi pasa decat de stelele din tavan si de lenjeria mea portocalie. Sunt momente in care renunt la haine si ma misc ciudat si difuz pe muzica mea din laptop care se loveste de pereti. Pentru ca de cele mai multe ori camera mea e viata mea si aici se opresc toate sentimentele, toata iubirea, toata ura, toata fericirea si dezamagirea. Din pacate ricoseaza, dar uneori raman inchise in ea si eu plec, plec goala, asa cum sunt, pentru ca am ajuns pustiita pe dinauntru. Se intampla sa nu ma atinga nimic si sa nu fiu constienta de ce fac. Da, pentru ca pur si simplu asa e viata si mi'o cere varsta.
Sunt momente in care iau lucrurile usor, asa cum vin, in care prefer sa nu imi bat capul, sa dorm sau, dimpotriva, sa ies. Oricum nu ma obosesc sa iau prea multe lucruri cu mine, ba chiar evit. Am nevoie sa fiu eu, nu altcineva, am nevoie sa fiu libera si sa nu ma gandesc, am nevoie sa se intample si sa fiu surprinsa. Pentru ca anii care au trecut m'au cam epuizat si nu mai pot.
Si daca 2011 m'a invatat deja un lucru, e ca e uman sa gresesti, e uman sa vrei o pauza si e absolut normal sa fii obosit si sa vrei sa te dezbraci de tine cateodata. Conditia e sa nu uiti complet sentimentele, pentru ca atunci cand le vei intalni din nou, nu le vei cunoaste, te vei speria si poate te va durea mai mult decat te vei astepta. Pentru ca sentimentele sunt o necesitate, poate chiar o obligatie...din fericire, din pacate.
Stiu ca nu eram asa, stiu ca nu eram obisnuita asa si nu m'am asteptat sa ma schimb. E prima oara cand scriu lejer totul, dintr'o suflare, cand nu gandesc de cel putin 3 ori ceea ce scriu, e prima oara cand scriu ca un om simplu ceea ce simt, folosind cuvinte obisnuite. Si asta este pentru ca am obosit, pentru ca oricum prea putini ascultau pana cand am incetat si eu sa ma ascult.
Nu mai stiu cine sunt, dar nu mi'e frica sa ma pierd, pentru ca o sa ma gasesc eu intr'o zi. Si poate ca deja m'a gasit cineva, dar nu e persoana potrivita. Nu conteaza, nu pierd eu si poate nici el. Poate vor mai fi persoane nepotrivite, sau va fi vreuna potrivita sau poate maine e cutremur, orice e posibil. Ceva ce nu mai am si nu imi lipseste? In mod sigur, frica.
Ceva ce am si nu imi va lipsi niciodata? Placerea de a cunoaste si a ghici oamenii, placerea de a ma indragosti de fiecare, placerea de a'i descrie.
Si de ce cand eu spun game over, apar inaintea mea toate sansele ?
Refuz sa...refuz sa tot.Vreau sa spun nu. Pentru ca nu e momentul, pentru ca iar ma ranesc si niciodata nu imi invat lectia. Chiar mai am asa multe de invatat?
Grasu Xxl feat Guess Who - Azi Nu
Asculta mai multe audio hip-hop
Sunt momente in care nu am ceva mai bun de facut, sau nu am nevoie de mai mult. Sunt clipe in care nu'mi pasa decat de stelele din tavan si de lenjeria mea portocalie. Sunt momente in care renunt la haine si ma misc ciudat si difuz pe muzica mea din laptop care se loveste de pereti. Pentru ca de cele mai multe ori camera mea e viata mea si aici se opresc toate sentimentele, toata iubirea, toata ura, toata fericirea si dezamagirea. Din pacate ricoseaza, dar uneori raman inchise in ea si eu plec, plec goala, asa cum sunt, pentru ca am ajuns pustiita pe dinauntru. Se intampla sa nu ma atinga nimic si sa nu fiu constienta de ce fac. Da, pentru ca pur si simplu asa e viata si mi'o cere varsta.
Sunt momente in care iau lucrurile usor, asa cum vin, in care prefer sa nu imi bat capul, sa dorm sau, dimpotriva, sa ies. Oricum nu ma obosesc sa iau prea multe lucruri cu mine, ba chiar evit. Am nevoie sa fiu eu, nu altcineva, am nevoie sa fiu libera si sa nu ma gandesc, am nevoie sa se intample si sa fiu surprinsa. Pentru ca anii care au trecut m'au cam epuizat si nu mai pot.
Si daca 2011 m'a invatat deja un lucru, e ca e uman sa gresesti, e uman sa vrei o pauza si e absolut normal sa fii obosit si sa vrei sa te dezbraci de tine cateodata. Conditia e sa nu uiti complet sentimentele, pentru ca atunci cand le vei intalni din nou, nu le vei cunoaste, te vei speria si poate te va durea mai mult decat te vei astepta. Pentru ca sentimentele sunt o necesitate, poate chiar o obligatie...din fericire, din pacate.
Stiu ca nu eram asa, stiu ca nu eram obisnuita asa si nu m'am asteptat sa ma schimb. E prima oara cand scriu lejer totul, dintr'o suflare, cand nu gandesc de cel putin 3 ori ceea ce scriu, e prima oara cand scriu ca un om simplu ceea ce simt, folosind cuvinte obisnuite. Si asta este pentru ca am obosit, pentru ca oricum prea putini ascultau pana cand am incetat si eu sa ma ascult.
Nu mai stiu cine sunt, dar nu mi'e frica sa ma pierd, pentru ca o sa ma gasesc eu intr'o zi. Si poate ca deja m'a gasit cineva, dar nu e persoana potrivita. Nu conteaza, nu pierd eu si poate nici el. Poate vor mai fi persoane nepotrivite, sau va fi vreuna potrivita sau poate maine e cutremur, orice e posibil. Ceva ce nu mai am si nu imi lipseste? In mod sigur, frica.
Ceva ce am si nu imi va lipsi niciodata? Placerea de a cunoaste si a ghici oamenii, placerea de a ma indragosti de fiecare, placerea de a'i descrie.
Si de ce cand eu spun game over, apar inaintea mea toate sansele ?
Refuz sa...refuz sa tot.Vreau sa spun nu. Pentru ca nu e momentul, pentru ca iar ma ranesc si niciodata nu imi invat lectia. Chiar mai am asa multe de invatat?
Grasu Xxl feat Guess Who - Azi Nu
Asculta mai multe audio hip-hop
Abonați-vă la:
Postări (Atom)